Incarcat cu traditii, Pastele in Romania este sarbatorit cu mare respect si evlavie pentru Hristos, dat fiind faptul ca aproape toti romanii sunt crestini. De la Iepurasul de Pasti la preparatele speciale de miel de Pasti, romanii fac aceasta sarbatoare colorata si de nepretuit.
Sfintele Pasti sunt celebrate la nivel mondial in lumea crestina. Totusi, fiecare tara are propriile sale traditii, ritualuri si credinte. In Romania, oamenii au si ei obiceiuri diferite, in functie de regiune.
Sfintele Pasti sunt celebrate la nivel mondial in lumea crestina. Totusi, fiecare tara are propriile sale traditii, ritualuri si credinte. In Romania, oamenii au si ei obiceiuri diferite, in functie de regiune.
Astfel, in Bucovina, in noaptea Invierii, tinerele merg la turla bisericii si spala limba clopotului cu apa proaspata. Apoi isi spala fetele cu aceeasi apa in dimineata Pastelui, pentru a fi frumoase tot timpul anului si a atrage tinerii la fel cum clopotele bisericii le semnaleaza oamenilor sa mearga la masa din dimineata Pastelui.
Aparitia Iepurasului in cadrul traditiilor de Pasti se datoreaza pastrarii ritualurilor pagane si zeitatilor venerate din cele mai vechi timpuri, acest animal minunat find vazut, la fel ca si astazi, ca un simbol al fertilitatii. Exista o legenda veche, care spune ca, intr-o zi de iarna, zeita Eostre a gasit o pasare ranita intr-o padure. Pentru a salva pasarea, zeita a transformat-o intr-o iepurita cu capacitatea de a depune oua.
Exista diferite obiceiuri si traditii pentru celebrarea Inaltarii la cer a Domnului nostru Isus, Ispasul sau asa-numitul "Pastele Cailor ". Ispas este personajul mitic care se crede ca a fost martorul momentului (impreuna cu cei inviati) inaltarii la cer a Domnului Hristos.
Pornind de la ziua de Pasti si pana in ziua de Ispas, oamenii se saluta prin a spune "Hristos a inviat!", raspunsul la acest salut fiind "Adevarat a inviat!". In ziua de Inaltare, oamenii spun: "Hristos s-a inaltat!" si raspunsul la aceasta este: "Adevarat s-a inaltat!" Acest obicei dureaza pana a doua zi dupa Ispas.
Exista obiceiuri si credinte romanesti care pot parea neobisnuite sau interesante. Astfel este obiceiul oamenilor de a purta frunze de nuci in jurul taliei, pentru ca se spune ca Hristos a purtat astfel de frunze in timpul Inaltarii Sale. De asemenea, potrivit credintei populare, cei care mor in ziua de Ispas merg direct in cer. Un alt ritual straniu consta in taierea parului din coada vacii si ingroparea acestuia intr-un musuroi de furnici in timp ce se rosteste urmatoarea binecuvantare: "Fie ca Dumnezeu sa va dea atat de multi miei si vitei cat de multe sunt furnicile din acest musuroi!".
O alta superstitie spune ca este interzisa aprinderea focului sau conservarea in saramura in ziua de Inaltare. Daca cineva aprinde o flacara, va fi dispretuit tot timpul anului, iar daca face saramura, vacile lui nu vor mai produce smantana. Orice ar fi plantat dupa Ispas nu va infloari sau va da roade.
In ziua Inaltarii Domnului, femeile care au persoane recent decedate in familiile lor, dau pomana paine calda, ceapa verde si rachiu pentru sufletele mortilor, dupa cum crede fiecare ca sufletele raposatilor se vor inalta la cer si vor avea nevoie de provizii.
Inca parte din traditia romaneasca, arta vopsirii oualor de Paste este destul de dezvoltata in anumite regiuni din tara. Udatul fetelor este o alta traditie ce inca se pastreaza in unele zone. Exista o multime de motive in vopsirea oualor, fiecare dintre ele avand mai multe versiuni, in functie de regiunea specifica. Acestea pot varia, de asemenea, in acelasi sat, sau la acelasi artist.
Pornind de la ziua de Pasti si pana in ziua de Ispas, oamenii se saluta prin a spune "Hristos a inviat!", raspunsul la acest salut fiind "Adevarat a inviat!". In ziua de Inaltare, oamenii spun: "Hristos s-a inaltat!" si raspunsul la aceasta este: "Adevarat s-a inaltat!" Acest obicei dureaza pana a doua zi dupa Ispas.
Exista obiceiuri si credinte romanesti care pot parea neobisnuite sau interesante. Astfel este obiceiul oamenilor de a purta frunze de nuci in jurul taliei, pentru ca se spune ca Hristos a purtat astfel de frunze in timpul Inaltarii Sale. De asemenea, potrivit credintei populare, cei care mor in ziua de Ispas merg direct in cer. Un alt ritual straniu consta in taierea parului din coada vacii si ingroparea acestuia intr-un musuroi de furnici in timp ce se rosteste urmatoarea binecuvantare: "Fie ca Dumnezeu sa va dea atat de multi miei si vitei cat de multe sunt furnicile din acest musuroi!".
O alta superstitie spune ca este interzisa aprinderea focului sau conservarea in saramura in ziua de Inaltare. Daca cineva aprinde o flacara, va fi dispretuit tot timpul anului, iar daca face saramura, vacile lui nu vor mai produce smantana. Orice ar fi plantat dupa Ispas nu va infloari sau va da roade.
In ziua Inaltarii Domnului, femeile care au persoane recent decedate in familiile lor, dau pomana paine calda, ceapa verde si rachiu pentru sufletele mortilor, dupa cum crede fiecare ca sufletele raposatilor se vor inalta la cer si vor avea nevoie de provizii.
Inca parte din traditia romaneasca, arta vopsirii oualor de Paste este destul de dezvoltata in anumite regiuni din tara. Udatul fetelor este o alta traditie ce inca se pastreaza in unele zone. Exista o multime de motive in vopsirea oualor, fiecare dintre ele avand mai multe versiuni, in functie de regiunea specifica. Acestea pot varia, de asemenea, in acelasi sat, sau la acelasi artist.
Printre motivele cele mai frecvente ale vopsirii oualor de pasti putem mentiona: reprezentari animale: albine, broaste, serpi, miei; motive vegetale: frunze de brad, garoafe, spice de grau, instrumente de casa si teren: greble, cazmale, pluguri, ornamente industriale, cruce, etc. Crucea, un simbol al crestinismului, este reprezentata in traditia romaneasca la fel ca in cea rusa sau moldoveneasca, de o cruce cu alte cruci mici la cele patru margini.
Alte motive larg raspandite pentru vopsitul oualor de Pasti sunt stelele si manastirile, memento-uri ale crestinismului. In orice caz, ouale incondeiate sunt menite sa ofere sentimente de bucurie, uimire, smerenie, reconciliere, datorita decorarii lor cu simboluri crestine sau motive naturale (soare, luna, plante, animale, unelte), impreuna cu intreaga lor semnificatie sacra.
Toate traditiile de Pasti se invart in jurul faptului istoric ca Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, este viu.